Să știm | Ce tratamente există pentru cancerul la copii? Imunoterapia și paliația

Prin seria de articole Să știm, medici de la Spitalul Marie Curie prezintă în termeni pe înțelesul tuturor cu ce ne luptăm, care sunt etapele și tratamentele, miturile și adevărurile despre cancerul la copii.

Ne-am putea antrena oare sistemul imunitar să lupte mai bine împotriva cancerului? Da, prin imunoterapie!

Imunoterapia se bazează pe îmbunătățirea capacității propriului sistem imunitar de a ataca celulele canceroase. Unele tipuri de imunoterapie activează răspunsul imun existent, în timp ce altele imită celulele imune pentru a obține același efect.

Exemplele de imunoterapie includ anticorpi monoclonali, vacccinuri împotriva cancerului, terapia CAR-T.

• Anticorpii monoclonali

Sistemul imunitar este atent la toate substanțele care se găsesc în mod normal în organism. Atunci când o substanță străină pătrunde în corp, sistemul imunitar se “activează” pentru a o distruge. De exemplu, germenii conțin anumite proteine care nu se găsesc în mod normal în corpul uman, numite antigene. Sistemul imunitar le vede ca fiind „străine” și le atacă prin mai multe mecanisme, printre care producerea de anticorpi.

Anticorpii sunt proteine care circulă în mod normal prin organism în căutarea acestor substanțe străine, posibil periculoase pentru organism. Când le întâlnesc, se leagă de ele și declanșează atacul imun.

Anticorpii monoclonali sunt un tip de anticorpi creați de medici în laborator. Ei au ca țintă specifică o proteină (antigen) de pe celulele canceroase, ducând la distrugerea acestora.

• Vaccinurile

Majoritatea oamenilor știu că vaccinurile se administrează oamenilor sănătoși pentru a preveni infecțiile. Ele pot fi însă utilizate și pentru prevenirea sau chiar tratarea unor tipuri de cancer.

Este cunoscut faptul că unele tipuri de cancer sunt cauzate de virusuri. Vaccinurile împotriva acestor virusuri contribuie astfel la prevenirea anumitor tipuri de cancer (de exemplu anumite tulpini ale virusului HPV pot duce la cancer de col uterin, cancere la nivelul cavității bucale, gâtului sau zonei genitale, iar infecția cronică cu virusul hepatitei B crește riscul apariției cancerului hepatic).

Recomandările actuale ale CDC (Centers for Disease Control and Prevention) privind vaccinarea anti-HPV includ vaccinarea de rutină la vârsta de 11 sau 12 ani, atât la fete, cât și la băieți (însă se poate începe de la 9 ani), cu două sau trei doze, depinzând de vârsta la care s-a început vaccinarea. Peste vârsta de 26 ani, vaccinarea nu mai este recomandată tuturor persoanelor. Unii adulți cu vârsta între 27-45 ani ar putea decide să efectueze vaccinul pe baza discuțiilor cu medicul lor, dacă nu s-au vaccinat corespunzător când erau mai tineri.

În prezent, în România, programul de vaccinare gratuită anti-HPV este disponibil pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani și se realizează în cabinetele medicilor de familie, pe baza solicitărilor părinților. Ministrul Sănătății a anunțat însă recent extinderea programului la femeile cu vârsta până la 45 de ani și la băieți. 

Vaccinurile folosite pentru tratamentul cancerului sunt diferite de cele menționate anterior. Ele pot fi alcătuite din părți ale celulelor canceroase, precum antigenele. Odată injectate în organism, duc la creșterea răspunsului imun împotriva celulelor canceroase.

• Terapia CAR-T

Terapia CAR-T reprezintă o formă mai nouă de imunoterapie. În cadrul ei, medicii recoltează din sângele copilului celule T (limfocite T, un tip de celule albe), pe care le modifică în laborator astfel încât să fie mai capabile să recunoască și să distrugă celulele canceroase, odată reintroduse în corpul copilului.

Despre tratamentul paliativ

Pe parcursul luptei cu cancerul, copiii și familiile lor pot întâmpina probleme de natură fizică, emoțională, socială și spirituală, confruntându-se, pe lângă povara bolii, și cu incertitudinea viitorului. Terapia paliativă se concentrează pe confortul copiilor cu boli grave și oferirea unei calități mai bune a vieții lor, reducându-le suferința.

Paliația include:

• tratamentul corect al durerii și al altor simptome, precum greața, vărsăturile, oboseala, pierderea poftei de mâncare;
• asigurarea suportului emoțional pentru copil și familie, pentru a face față mai ușor stresului unei boli grave;
• chirurgie, chimioterapie, radioterapie în scop paliativ, atunci când vindecarea nu mai este posibilă.
• servicii de îngrijire la sfârșitul vieții.

Așadar, copiii pot primi tratament paliativ în timpul terapiei active, cu scop curativ pentru cancer, dar și atunci când aceasta nu mai are succes și vindecarea nu mai este posibilă. Medicul va informa părintele dacă acest moment va veni.

Despre sfârșitul vieții…

Este dificil să vorbim despre moarte și să o acceptăm. Mai ales când este vorba despre un copil.

Copiii înțeleg deseori ce se întâmplă, ascultând discuțiile adulților din jurul lor și simțind modificările care au loc în corpul lor. În aceste momente trebuie să le fim alături mai mult ca oricând. Să vorbim cu ei, să îi iubim, să le oferim un spațiu sigur, în care să-și poată împărtași temerile, grijile și întrebările. Să le oferim răspunsuri adaptate gradului lor de înțelegere. Să le asigurăm activitățile preferate, să le evocăm amintirile cele mai dragi și să le îndeplinim dorințele. Drumul a fost lung, iar ei sunt eroii curajoși din poveste.

Echipa medicală va fi alături pentru a-i asigura confortul copilului în orice moment.

În România, serviciile de îngrijire paliativă sunt disponibile atât în unele spitale de stat (în București, de exemplu, în cadrul Institutului Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București), însă și în centre private, precum Hospice Casa Speranței.

Mai multe despre Dr. Teodora Negoiță

Medic rezident Oncologie și Hematologie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie, București.

Fascinată dintotdeauna de copii, care la rândul lor gravitează în jurul ei. A ales medicina, pentru că își dorește să ajute. Cu medicamente, informații, un zâmbet și o vorbă caldă.

Empatică și ambițioasă, adoră joaca și își ia energia din interacțiunea cu oamenii, mai ales cu cei mai mici dintre ei.

Dintotdeauna sfătuită de cunoscuți să devină medic pediatru, vrea să le fie alături micuților pacienți de pe Secția de Oncologie. Să îi cunoască, să îi înțeleagă și să înlăture cât mai multe obstacole pe care le vor întâlni pe drum.

Surse:

https://www.cancer.net/, https://www.cancer.org/, yalemedicine.org, together.stjude.org, kidshealth.org, who.int, childrensoncologygroup.org

Serie coordonată de Gabriela Vătafu

Credit foto: Enrico Brodoloni