• en
  • fr
  • ro

Blog

Legatura dintre obezitate, sindromul ovarelor polichistice si cancerul endometrial

cancer de endometru

Cancerul endometrial este cel mai frecvent tip de cancer al organelor sistemului reproductiv feminin. In Europa, 1-2 din 100 de femei vor dezvolta cancer endometrial la un moment dat al vietii lor. In Uniunea Europeana, peste 88.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer endometrial in fiecare an. Acest numar este in crestere in majoritatea tarilor europene. Este a saptea dintre cele mai frecvente cauze de deces prin cancer pentru femeile din Europa Vestica.

Cancerul endometrial apare de obicei la femeile trecute de 50 de ani, asadar dupa menopauza; cu toate acestea pana la 25% din cazuri pot aparea inainte de menopauza.

In momentul diagnosticarii, aproximativ 75% din paciente au cancerul limitat la uter (stadiul I). Pentru acestea, prognosticul este bun si rata de supravietuire pe 5 ani este de 90%.

In prezent, nu este clar de ce apare cancerul endometrial, insa au fost identificati anumiti factori de risc. Un factor de risc creste riscul ca un anumit cancer sa apara, dar nu este nici necesar, nici suficient pentru a cauza cancer. Un factor de risc nu este o cauza in sine.

Unele femei care au acesti factori de risc nu vor dezvolta niciodata cancer endometrial, asa cum unele femei fara nici un astfel de factor de risc vor dezvolta cancer endometrial.

Majoritatea cancerelor endometriale au nevoie de estrogen* pentru a creste. Fara estrogeni ele se vor opri din crestere sau vor creste mult mai incet. Acesta este motivul pentru care, cu cateva exceptii, factorii care cresc riscul de cancer endometrial sunt legati de estrogen.

Principalii factori de risc pentru cancerul endometrial sunt:

Imbatranirea: riscul de cancer endometrial creste pe masura ce femeile imbatranesc.

Genele: femeile cu sindrom de cancer de colon nonpolipozic ereditar, cunoscut si sub numele de HNPCC sau sindromul Lynch, au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon si endometrial la un moment dat. Acest sindrom este o dereglare mostenita, cauzata de o mutatie genetica si reprezinta pana la 5% din cazurile de cancer endometrial.
Istoricul familial de cancer endometrial: daca exista rude de gradul I (mama, sora sau fiica) la care a aparut cancerul endometrial, riscul de a avea cancer endometrial este mai mare.

Istoricul personal de cancer de san sau ovarian: daca o persoana a avut cancer de san sau ovarian, creste riscul dezvoltarii cancerului endometrial.
Pentru femeile cu un istoric personal de cancer la san, riscul creste, de asemenea, daca pacienta a fost tratata cu tamoxifen. Tamoxifenul este o substanta antiestrogenica; in acest caz, ar trebui sa existe un risc mai scazut, dar medicamentul are si un efect de stimulare a endometrului, care poate sustine dezvoltarea sau cresterea cancerului endometrial. In esenta, pentru femeile cu cancer la san carora le-a fost prescris tamoxifen, beneficiul tratamentului cu tamoxifen depaseste riscul de a dezvolta cancer endometrial.

Istoricul personal cu privire la anumite boli ginecologice:

Sindromul ovarelor polichistice: acest sindrom duce la un nivel crescut al estrogenilor si la unul scazut al progesteronului fata de normal, care mareste riscul de a dezvolta cancer endometrial.
Hiperplazia de endometru: hiperplazia endometriala reprezinta o proliferare a celulelor endometrului. Celulele sunt normale, dar pot deveni canceroase in timp. Riscul de cancer este foarte scazut pentru hiperplazia simpla sau usoara, dar este mare pentru hiperplazia atipica.
Expunerea la estrogen in lipsa progesteronului sau in prezenta acestuia intr-o cantitate insuficienta, de exemplu la unele femei la care exista uneori un dezechilibru natural sau atunci cand se utilizeaza estrogeni externi, mai ales terapii cu hormoni care contin doar estrogen, nu si progesteron (dupa menopauza).
Excesul de greutate si obezitatea: faptul de a fi supraponderal sau obez creste riscul de cancer endometrial, deoarece astfel se modifica nivelul estrogenilor si efectele lor.
Diabetul: femeile cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta cancer endometrial, deoarece acesta modifica nivelul de estrogeni si efectele lor.
Hipertensiunea arteriala: s-a sugerat ca hipertensiunea arteriala este asociata cu un risc mai mare de cancer endometrial, dar mecanismul prin care este posibila aceasta asociere nu este inca destul de clar.
Factori geografici: femeile care traiesc in America de Nord sau in Europa au un risc mai mare de a dezvolta cancer endometrial.
Lipsa sarcinii: femeile care nu au fost insarcinate niciodata au un risc mai mare de a dezvolta cancer endometrial. Pe de alta parte, femeile care au avut un copil sau mai multi prezinta un risc mai mic de a dezvolta cancer endometrial. Acest lucru este valabil in special in cazul femeilor care au avut 5 sau mai multi copii.
Numarul total de cicluri menstruale: faptul de a avea mai multe cicluri menstruale pe parcursul vietii creste riscul dezvoltarii cancerului endometrial, din nou din motive hormonale.

Administrarea pilulelor contraceptive care contin atat estrogen, cat si progesteron micsoreaza riscul dezvoltarii de cancer endometrial. Alti factori au fost suspectati ca ar fi asociati cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului endometrial (consumul de alcool, lipsa activitatii fizice) sau cu unul scazut (consumul de fitoestrogeni din produsele alimentare pe baza de soia, cafea si legume), insa dovezile sunt lipsite de consistenta.

Cum este diagnosticat cancerul endometrial?

Spre deosebire de cancerul de col uterin, nu se recomanda nicio investigatie sistematica pentru cancerul endometrial.

Screening-ul pentru cancerul de col uterin (frotiu cervical recoltat de regula la 3 ani) realizat in timpul examinarii ginecologice are scopul de a detecta cancerul de col uterin si nu cancerul endometrial. Cancerul de col uterin este un cancer al colului uterin, partea cea mai de jos si mai ingusta a uterului, care duce spre vagin. Cu toate acestea, unele teste ale frotiului cervical pot detecta cancerul endometrial, chiar daca nu sunt create cu acest scop.

Semnul cel mai frecvent al cancerului endometrial este sangerarea vaginala. Dupa menopauza nu ar mai trebui sa existe sangerari vaginale, prezenta acestora fiind, asadar, anormala. Sangerarile vaginale dupa menopauza ar trebui sa le alerteze pe femei si sa le trimita la medic. Inaintea menopauzei, sangerarile vaginale intre ciclurile menstruale sau sangerarile vaginale neobisnuit de abundente din timpul perioadelor menstruale ar trebui, de asemenea, sa le alerteze pe femei si sa le convinga sa-si consulte medicul. Cancerul endometrial nu este singura sau cea mai frecventa cauza a unor astfel de sangerari si doctorii vor fi cei care vor recomanda examinarile ulterioare.

Diagnosticul cancerului endometrial se bazeaza pe urmatoarele trei tipuri de examinari:

1. Examinarea clinica. Aceasta include examinarea ginecologica pentru determinarea localizarii si volumului tumorii si pentru a vedea daca aceasta s-a intins si la alte organe din pelvis.

2. Examinarea radiologica. Aceasta include examinarea cu ultrasunete a uterului. Este introdusa in vagin o sonda pentru a ajunge mai aproape de uter, permitand o examinare mai buna. Aceasta se numeste ecografie transvaginala cu ultrasunete. In timpul acestei examinari se masoara grosimea endometrului. Daca grosimea este mai mare de 3-4 mm, atunci trebuie luat un esantion din endometru (biopsie). Pentru a exclude metastazele, se pot efectua investigatii suplimentare, cum ar fi radiografia toracica, ecografia abdominala cu ultrasunete si tomografia abdominala. Daca exista suspiciunea ca un cancer s-a intins la colul uterin al uterului, trebuie ceruta o scanare prin RMN.

3. Examinarea histopatologica. Aceasta este analiza de laborator a celulelor tumorale prin disecarea unui esantion din tumora (a unei biopsii). Este realizata de catre un medic patolog, care va confirma diagnosticul de cancer endometrial si va oferi mai multe informatii referitoare la caracteristicile cancerului. Biopsia este obtinuta de obicei printr-o histeroscopie, care implica introducerea unui telescop subtire in uter, impreuna cu un dispozitiv special pentru a lua biopsia. O a doua analiza histopatologica va fi realizata ulterior prin examinarea tumorii indepartate chirurgical.

Acest articol a fost realizat in cadrul unui proiect al Asociatiei Daruieste Viata care vizeaza informarea bolnavilor de cancer, realizat cu sprijinul Vodafone, prin programul Voluntar de Profesie. Asociatia Daruieste Viata are in derulare proiecte in spitale din Bucuresti, Timisoara si Brasov, care urmaresc in special dotarea cu aparatura si renovarea spitalelor publice in care sunt ingrijiti bolnavii de cancer. Banii stransi provin din donatiile facute de firme, prin redirectionarea a 20% din impozitul pe profit, si de persoane fizice, prin redirectionarea a 2% din impozitul pe venit. Corectitudinea informatiilor din acest articol este garantata de parteneriatul Daruieste Viata cu forul cel mai prestigios al medicilor oncologi din Europa, ESMO – European Society for Medical Oncology.

Share on FacebookTweet about this on Twitter
23.03.2015 Nu sunt comentarii
Pe aceeasi tema:

Spune parerea ta

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.