• en
  • fr
  • ro

Blog

Alina Vasea, voluntarul care rezolva cazurile grave de la Daruieste Viata: „O informatie data la momentul potrivit poate fi de mai mare ajutor decat banii”

De multe ori, voluntarii care se implica in proiecte alaturi de Asociatia „Daruieste Viata ”reprezinta o adevarata sursa de inspiratie si de energie pozitiva. Asa stau lucrurile si in cazul Alinei Vasea. Desi ea este in Constanta si noi la Bucuresti, asta nu a impiedicat-o cu nimic sa se implice activ si constant in militarea pentru drepturile pacientilor si gasirea celor mai eficente solutii pentru fiecare caz in parte. Alina ne-a raspuns la cateva intrebari legate de activitatea ei de voluntariat in cadrul asociatiei „Daruieste Viata”, despre propria ei asociatie, „Daruieste Aripi” si despre ce o motiveaza.

alina vasea

Cum te-ai apucat de voluntariat?
M-am apucat de voluntariat intamplator, cand am auzit de cazul unui copil diagnosticat cu leucemie. Am cautat informatii despre o a doua parere pentru un tratament in strainatate si despre modul cum pot fi platite aceste tratamente de catre stat. Mi-a placut mult aceasta experienta, apoi am auzit ca mai sunt oameni implicati in astfel de cauze.
Pe Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu si Bianca Voinescu, care lucrau in regim de voluntariat pentru Salveaza Vieti, le-am cunoscut in aceea perioada si am inceput sa lucram impreuna, eu implicandu-ma activ in consilierea pacientilor. Dupa ce si-au infiintat Asociatia „Daruieste Viata” am cotinuat sa lucram impreuna pe diferite cazuri pe partea de consiliere.

Ce spun familia si prietenii despre ceea ce faci? Cum au vazut implicarea ta la inceput?
Pe langa dorinta de a ajuta si de a te implica in problemele oamenilor, un rol important in aceasta activitate il joaca sustinerea familiei. Cu cat aceasta este mai mare, cu atat esti mai motivat sa faci bine altora, intr-o societate care te copleseste de cele mai multe ori. Pe mine ma sustin atat prietenii, cat si familia, iar pe parcurs am mai dobandit si alti prieteni, fara de care nu as fi ajuns in acest punct al vietii mele.

In momentul de fata esti voluntar la “Daruieste viata” si ai si propria ta asociatie, “Daruieste aripi”. Prin ce difera proiectele si cum reusesti sa le impaci pe amandoua?
In cadrul Asociatiei “Daruieste Viata”, impreuna cu ceilalti voluntari, ne impartim cazurile ce ne solicita ajutorul si incercam sa le ajutam pe fiecare in parte. Informam familia pacientului despre o alta opinie medicala din strainatate atunci cand statul roman nu garanteaza dreptul fundamental la viata si sanatate, apoi ii consiliem pentru a-si obtine drepturile prin care sa le fie platite aceste tratamente de catre stat.
Asociatia “Daruieste Aripi” a fost infiintata cu scopul de a sustine proiecte pe plan local, la nivelul orasului Constanta, cum ar fi dotari de spitale si alte proiecte privind tratamentul pacientilor din sistemul medical de stat romanesc.

Cand le spui oamenilor ca ai o asociatie (ca munca ta nu este intr-o companie) te lovesti de vreo prejudecata?
Le spun oamenilor ca am infiintat o asociatie cu scopul de a dota spitale, de a ajuta oameni aflati in suferinta si, astfel, am gasit multa implicare si multa bunavointa din partea constantenilor.
O prejudecata pe care am intalnit-o, totusi, este aceea ca toate asociatiile au ca principal obiect de activitate strangerea de fonduri pentru tratamente, drept pentru care multe persoane ma contacteaza pentru a-mi cere bani. Noi, in schimb, consideram ca este mult mai important sa-i ajutam pe oameni cu informatii, sa le punem la dispozitie date si persoane care ii pot consilia in scopul de a-si obtine drepturile legale. Uneori, o informatie data la momentul potrivit poate fi de mai mare ajutor decat o suma de bani.

Cat de dificil este sa convingi o companie sau o persoana sa doneze bani in momentul in care exista atat de multe cauze sociale in Romania?
Proiectele Asociatiei „Daruieste Aripi” sunt dedicate in special copiilor bolnavi. Eu ii informez pe oameni cat de important este sa realizam acel proiect, iar ei decid daca sa doneze aici sau in alta parte.cIn cazul companiilor, in general, incerc sa ajung la persoana care are cea mai mare putere de decizie si sa o informez de ce este important sa realizam acest proiect si de ce cauza respectiva m-a convins pe mine sa ma implic cu totul.
Apoi, ramane la latitudinea acelei persoane cat de important este acest proiect fata de altele pentru care i-a fost solicitat sprijinul. Pana in prezent, peste 90% dintre cei pe care i-am abordat au ales sa doneze catre „Daruieste Aripi”. Da, am putere de convingere!

Centrul de Zi din Spitalul Judetean Constanta

Centrul de Zi din Spitalul Judetean Constanta

 

Cu siguranta ca te-ai implicat in foarte multe cazuri si in absolut toate ti-ai dat intreg interesul, dar exista un proiect care iti este mai aproape de suflet?
Proiectul cel mai aproape de sufletul meu este crearea Centrului Medical de Zi FOCUS, un centru dedicat copiilor cu boli onco-hematologice si reumatologice din zona de sud-est a Romaniei. Este primul meu proiect si s-a incheiat deja. Acum suntem in desfasurarea celui de-al doilea, care are ca obiectiv principal reconstruirea si modernizarea sectiei de TINN (n.r. Terapie Intensiva Neonatala) din cadrul maternitatii din Constanta.

De ce reactii ai avut parte din partea celorlalti in momentul in care le-ai spus ca esti voluntar?
Am intalnit multe reactii frumoase si cuvinte de lauda. Pe de alta parte, au existat si reactii mai putin pozitive, persoane care m-au intrebat de ce imi petrec timpul cu asa ceva in loc sa ma ocup de o afacere. Multa lume se concentreaza pe obtinerea de profituri materiale si, prin urmare, nu intelege activitatile de acest gen. Eu am avut si experienta afacerilor, dar am ajuns la concluzia ca lucrul intr-o fundatie imi aduce mult mai multe satisfactii personale.

”Sunt fericita atunci cand fac pe altul fericit”

Te-a schimbat in vreun fel aceasta activitate?
Da, m-a schimbat. In bine. Vad altfel prioritatile vietii, sunt mult mai impacata cu mine, am cunoscut oameni minunati care ma inspira si ma motiveaza pe deplin. Sunt fericita atunci cand fac pe altul fericit, cam asta e…

Ce ai invatat in toata aceasta perioada?
Sa pun pret mare pe lucrurile cu adevarat importante din viata, sa traiesc asa cum imi doresc de fapt…
Am mai invatat ca este foarte important sa ma implic si sa contribui personal la dezvoltarea societatii in care traiesc. Multe persoane apreciaza ceea ce facem, insa considera ca ele nu ar putea niciodata sa se implice, fie pentru ca nu au timp, fie din alte motive. Ei bine, eu sunt aici pentru a le spune ca nu este asa. Noi nu suntem niste supereroi, suntem oameni normali, cu familii care au nevoie de noi si vieti obisnuite, dar gasim timp si pentru voluntariat pentru ca ne dorim sa facem asta. Este foarte bine ca oamenii apreciaza munca de caritate efectuata de altii, insa ar fi mult mai util daca ar alege sa participe si ei, deoarece orice ajutor este binevenit. Admiratia fara actiune nu are niciun rezultat.

Ce ti-a fost cel mai dificil?
Nu pot sa zic ca mi-a fost ceva dificil, deoarece fac ceea ce imi place. Bineinteles ca orice realizare implica sacrificii, dar rezultatul final te face sa nu iei in considerare lucrurile care au fost grele pe parcurs, ba chiar sa le vezi intr-o alta lumina.

Care a fost cea mai inedita situatie cu care te-ai confruntat?
Cea mai inedita situatie a fost cand am mers la un medic ortoped la Bucuresti si l-am rugat sa-mi explice de ce recomanda implantarea unui dispozitiv care costa foarte mult (50.000 euro) pacientilor cu scolioza. Asta, in timp ce multi dintre pacientii lui au fost operati in Germania, folosind formularul E112, nu au necesitat implantarea “produsului minune” (li s-a facut operatie clasica), se simt excelent, iar coloana vertebrala s-a indreptat.
Reactia dansului a fost una extrem de dura la adresa mea. Am vazut cu ochii mei pacienti trimisi acasa sa faca rost de bani pentru un dispozitiv care le face mai mult rau si care este implantat doar pentru trei ani. Am vazut cat de putin conteaza pentru unii medici sanatatea pacientilor lor.

Cum ti se pare ca este privit voluntariatul in Romania?
Trebuie sa i se atribuie o forma juridica, exista deja contractele de voluntar, dar e nevoie ca oamenii sa aiba aceeasi responsabilitate ca pentru un job normal, mai ales ca aici au decis ei singuri ca trebuie sa se implice.

Cum te impaci cu ceilalti voluntari? Ati dezvoltat prietenii?
Daaaaaaa!!!!! Si ce prietenii inca!!!!! Cum sa nu legi prietenii, sper pe viata, atunci cand ne leaga scopul cel mai important, iubirea de oameni!

Ce i-ai spune unei persoane care vrea sa se apuce de voluntariat?
I-as spune ca va avea multe satisfactii, personale in primul rand, si ca aceasta este calea cea mai simpla si mai usoara spre a fi implinit, deci fericit.

Am inteles ca ai o familie, trei copii, cum reusesti sa impaci toate astea?
Ca niciodata mai bine. Copiii si familia nu sunt un impediment atunci cand faci voluntariat, atunci cand vrei sa ajuti.

 

Share on FacebookTweet about this on Twitter
16.02.2015 Un comentariu
  • Oprescu Costina 7.02.2016 at 01:10 / Răspunde

    Ma numesc Oprescu Costina orasul cernavoda str mirecea eliace nr 27 sant o mama de 9 copii copii sant minori iar eu am mari probleme de sănătate va rog pe accesta cale cine vede acest mesaj si poate sa faca un bine si poate sa salveze o viata pentru ca boala pe care o am si nu ma tratez sant la un pas sa raman paralizată iar eu imi doresc sa ramăn mama intre copii cine vrea sa se informeze de situatia mea poate sa ia de la praria cernavoda si sa ne contacteze pe numarul de tel:0770895591sau:0773873247

Spune parerea ta

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.