• en
  • fr
  • ro

Blog

Descoperire revolutionara: Legatura directa dintre creier si sistemul imunitar, implicatii majore pentru multe boli grave

Implicatii profunde pentru boli neurologice, de la autism la boala Alzheimer si la scleroza multipla

Printr-o descoperire uimitoare care rastoarna decenii intregi de studii, cercetatorii de la Scoala de Medicina a Universitatii din Virginia au determinat ca creierul este conectat direct la sistemul imunitar, prin niste vase despre care se credea anterior ca nu exista. Faptul ca aceste vase nu au fost detectate pana acum (desi sistemul limfatic a fost atat de bine mapat pe tot traiectul corpului) este surprinzator, dar semnificatia reala a descoperirii consta in efectele pe care le-ar putea avea asupra studierii si tratarii bolilor neurologice, de la autism la maladia Alzheimer sau la scleroza multipla.

creier - sistem imunitar

„In loc sa ne întrebam «Cum studiem raspunsul imun al creierului?» sau «De ce au bolnavii de scleroza multipla atacuri imune?», acum putem aborda aceste probleme din punct de vedere mecanic, deoarece creierul seamana cu toate celelalte tesuturi conectate la sistemul imunitar periferic prin vase limfatice meningeale”, spune Dr. Jonathan Kipnis, profesor al Departamentului de Neurostiinte al universitatii si director al centrului pentru Imunologia Creierului si Celule Gliale din cadrul aceleiasi institutii. „Acest lucru schimba in intregime modul in care percepem interactiunea neuro-imuna. Pana acum, am perceput-o ca pe ceva ezoteric, care nu poate fi studiat, dar acum putem adresa intrebari mecanice.”

Credem ca aceste vase joaca un rol important pentru fiecare boala neurologica cu o componenta imuna„, spune Kipnis. „E greu de imaginat ca ele nu ar fi implicate intr-o boala [neurologica] ce are o componenta imuna.
O noua descoperire in corpul omenesc

Dr. Kevin Lee, presedintele Departamentului de Neurostiinte de la Universitatea din Virginia, a descris reactia sa la descoperirea realizata de laboratorul lui Kipnis: „Prima data cand mi-au aratat rezultatul principal, am spus un singur lucru: «Vor trebui sa schimbe manualele.» Nu a existat niciodata un sistem limfatic pentru sistemul nervos central si a fost foarte clar inca de la acea prima observatie ca acest lucru va schimba in mod fundamental felul in care privim relatia dintre sistemul nervos central si sistemul imunitar, iar multe studii efectuate de atunci incoace au intarit descoperirea.”

Chiar si Kipnis a fost sceptic la inceput. „Nu credeam ca exista structuri in organism pe care sa nu le cunoastem. Credeam ca stim structura intregului corp”, a spus el. „Aveam impresia ca aceste descoperiri s-au incheiat undeva pe la mijlocul secolului trecut, dar se pare ca nu e asa.”

Descoperirea a fost posibila datorita muncii efectuate de Dr. Antoine Louveau, cercetator in cadrul laboratorului lui Kipnis. Vasele au fost detectate dupa ce Louveau a dezvoltat o metoda de a monta meningele unui soarece – membrana care acopera creierul acestuia – pe o singura lama, pentru a putea fi examinat ca un tot unitar. „In realitate, a fost destul de usor”, spune el. „A fost nevoie de o singura smecherie: am fixat meningele in interiorul cutiei craniene, astfel incat tesutul sa fie securizat in starea sa fiziologica, apoi l-am disecat. Daca am fi procedat invers, n-ar fi functionat.”
Observand un model in forma unor vase in distributia celulelor imunitare de pe lame, a facut anumite teste pentru vase limfatice si le-a depistat. Imposibilul exista. Dr. Louveau isi aminteste cu calm momentul: „L-am chemat pe Jony [Kipnis] la microscop si i-am spus: «Cred ca am descoperit ceva»”.
Cat despre motivul pentru care vasele limfatice ale creierului nu au fost observate pana acum, Kipnis le descrie ca fiind „foarte bine ascunse” si remarca faptul ca ele urmeaza un vas major de sange care merge spre sinusuri, o zona dificil de investigat. „Sunt atat de aproape de vasul de sange, ca pur si simplu nu se vad”, a spus el. „Daca nu stii ce cauti, nu le vezi.”
Imaginile live cu aceste vase au fost vitale pentru a le demonstra functionarea, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fara colaborarea noastra cu Tajie Harris,” mentioneaza Kipnis. Dr. Harris este asistent universitar in domeniul neurostiintelor si membru al centrului pentru Imunologia Creierului si Celule Gliale. Kipnis a mai remarcat abilitatile chirurgicale „fenomenale” ale lui Igor Smirnov, un alt cercetator din laboratorul sau, a carui munca a fost vitala pentru succesul imagistic al studiului.
Boala Alzheimer, autism, scleroza multipla si altele
Prezenta neasteptata a vaselor limfatice ridica un numar imens de intrebari care au acum nevoie de raspunsuri, atat cu privire la functionarea creierului, cat si cu privire la bolile care il afecteaza. Sa luam drept exemplu boala Alzheimer. „In boala Alzheimer, bucati mari de proteine se acumuleaza in creier”, spune Kipnis. „Credem ca e posibil ca acestea sa se acumuleze in creier deoarece nu sunt eliminate in mod eficient de catre aceste vase.” El a observat ca vasele isi modifica aspectul odata cu trecerea timpului, asa ca rolul lor in procesul de imbatranire este o alta directie de explorat. In plus, exista o varietate extrem de mare de alte boli neurologice, de la autism la scleroza multipla, care trebuie luate din nou in considerare, in lumina descoperirii unui lucru despre care stiinta insista pana acum ca nu exista.
Sursa: http://www.neuroscientistnews.com/research-news/missing-link-found-between-brain-immune-system-major-disease-implications

Traducator: Raluca Chifu

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+
7.06.2015 Nu sunt comentarii
Pe aceeasi tema:

Spune parerea ta

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.